Abundanța peisajelor burgheze, a romantizării visului american își face constant apariția, atât pe micile, cât și pe marile ecrane, peluza etern verde și perfect îngrijită devenind norma cinematografiei atemporale. Fie fiind evident critizată, fie element ce ține de normalitate, nemaifiind luată în considerare, ea contribuie la stabilizarea unei doctrine aparent liberale, mult râvnite. Cu toate acestea, în anul 1986, neînțelesul David Lynch vine cu un film devenit instant cult, fisurând acest romantism prin simpla redare a sa.
Cu o cromatică saturată, cu un cer ce dă spre roz, ca și contrast pentru emblematicii trandafiri, cu doi tineri frumoși, reprezentanți ai inocenței, omagiul adus purității intră la Lynch în contact cu o dimensiune aparent terestră, ce capătă capacități fantastice. În rolul lui Jeffrey, Kyle MacLachlan demonstrează atribute de detectiv superioare membrilor de poliție, curiozitatea sa flămândă atribuindu-i rolul de voyeur într-o dramă ce inițial îl depășește. O ureche misterios descoperită stârnește coliziunea dintre iubirea naivilor Jeffrey și Sandy (Laura Dern) și o lume obscură, periculoasă. Visând la siguranță și bunătate universală, cei doi reprezentanți ai burgheziei, ai neștiinței voite, descoperă cazul tragic al artistei Dorothy Vallens (Isabella Rossellini), care recurge la orice pentru a-și proteja fiul.
Regizorul produce caractere la prima vedere exagerate, ele incorporând însă traume și realități lumești, de la impulsivul criminal Frank (Dennis Hopper) ca definiție pentru droguri și lipsă de conștiință, la victima Dorothy, neîncetat sexualizate, care se folosește de propria feminitate, ca singură șansă de supraviețuire.
Pentru o restabilire a echilibrului este necesar sacrificiul suprem, anume pierderea inocenței și apelarea la comportamentul care încerca a fi abolit. O coloană sonoră greu de considerat lumească (marca Angelo Badalamenti), pe versurile și tonalitatea catifelată, materializatoare de dominantul albastru, developarea scenelor are loc ca într-o himeră, dur de asemănător cu lumea reală, etern „ciudată“.
Putând fi categorizat ca un film polițist, cu făptuirea unei crime și dezlegarea acesteia, Blue Velvet iese din tiparele normalității care caracterizează până și misterul, promițând o aventură domoală în stilul Lynch. Sub iluzia că totul a fost soluționat și acțiunea a fost patetic de simplă, doar timpul va demonstra ca s-a trăit o perioadă într-o minciună, creată de un geniu al artei.
R: David Lynch, USA, 1986, 121 minute
Distribuție: Kyle MacLachlan, Dennis Hopper, Isabella Rossellini, Laura Dern, Hope Lange, Dean Stockwell