Pe cât de intensă este satisfacerea nevoii de divertisment, de evadare din cotidian prin prisma fantasticului produs de universul cinematografic, pe atât este stimulat intelectul receptorului, neimplicata digerare de conținut nefiind permisă. Sub forma unui joc de mister, rezolvarea indicilor și tragerea concluzilor devine sarcina principală a privitorului, intrigat de lanțul continuu de noi descoperiri, precum și de aparenta nepricepere a celor îndatorați cu descoperirea adevărului. Promițând suspans incitant, producătorul ultimului Star Wars (2017), precum și al labirinticului Looper (2012) Rian Johnson transpune umorul și narațiunea polițistă, adânc înrădăcinată în cultura englezească, în cadrul contemporan al unui tipic oraș american. Luând în vizor numeroasa familie Thrombey, aflată în totalitate sub ghidarea scriitorului de mistere Harlan (Christopher Plummer), membrii acesteia sunt analizați, atât în particular, precum și ca personaj colectiv, toți dovedind aceeași ierarhizare în conflictul dintre valori morale și scopuri economice.
După o seară festivă în familie, organizată pentru a 85-a zi de naștere a lui Harlan, în incinta masivului conac parcă scos din universul goticului fictiv, bunicul, tatăl, mentorul, sprijinul familiei (în principal financiar, prin sumele enorme obținute din vânzări literare) este găsit cu beregata tăiată în biroul său. Angajat printr-o scrisoare anonimă, faimosul detectiv Benoit Blanc (Daniel Craig), a cărui renume pare a-l impresiona predominant pe el însăși, pune verdictul sinuciderii sub semnul întrebării, chestionând și neeliminând niciun membru din cercul familial de pe lista suspecților. Marta Cabrera (Ana de Armas), asistenta imigrantă a bătrânului scriitor, confidenta acestuia principală este martorul cheie în escavarea răspunsurilor, mințitul fiind o imposibilitate pentru ea, provocându-i o greață de neținut sub control. Mama ei nedispunând încă de actele necesare pentru a locui in SUA, libertatea fetei și a celor apropiați ei se află sub o necontenită amenințare, prilej ușor pentru a exersa presiune și amenințare asupra ei. Filmul nu este lipsit de umor sec, traumatizantul provocând un delir psihedelic, conflictul dintre membrii familiei, invidia și concurența fiind tema principală. Detectivul este prezent la dezvăluirea fiecărui nou indiciu, mereu însă atenția îi este distrasă de detalii lipsite de importanță, crimele având aproape loc sub ochii săi, el fiind prea ocupat a își recita metaforicele reflexii psihologice. Lipsit de accente englezești, adânc ancorat în simbolistica americană, dezbătând superioritatea naționalistă și autoritatea față de altfel, de exterior, totodată și tehnologia, amenințările sosind via mail și discuțiile importante fiind purtate prin mesaje pe rețele de socializare, Knives Out devine indiscutabil o satiră la șablonizatele producții polițiste.
De aici și nelipsitele referințe, ba chiar numirea de titluri a unor fictive filme produse de Hallmark. Istoricul francez al americanului Blanc, altfel zis Benny, este luat ca atare, nechestionat, acesta, în mod inedit, deseori făcând apel la Watson, pentru a-și ordona gândurile.
Cunoscând regulile jocului, ba mai mult, aflând vinovatul încă de la început, prin developarea trecutului ca piese puzzle inflitrate în prezentul iluzoric, Johnson face posibilă implicarea, nediminuând spontaneitatea și misterul, fiecare ușă descuiată conducând la alta și mai bine ferecată. Oportunitatea de a viziona drama umoristică pe marele ecran este intens recomandată și încă posibilă în cinematografele din țară și nu doar iubitorilor de Agatha Christie și Doyle, Knives Out aducând un omagiu cinematografiei, precum și literaturii ca medii complexe, deseori dificil de șablonizat și îngrădit în sertare.
Articol apărut în ediția print a săptămânalului BanatulAzi din 30 ianuarie 2020.
R: Rian Johnson , USA, 2019, 71 minute
Distribuție: Daniel Craig, Chris Evans, Ana de Armas