Crearea unui tumult prin armonizarea literaturii cu filmul, producția câștigătoare de Oscar a lui Stephen Daldry este adaptarea nuvelei lui Michael Cunningham. În principal conectate de trei încercări de sinucidere, dintre care două demonstrând succes, trei experiențe de o zi dovedesc mai multe conexiuni decât se lăsa a înțelege la început.
Distribuția remarcabilă aduce la viață caractere contrastuale, complexe, evadatoare din contextul temporal în care sunt amplasate, precum și nevoite a se elibera de granițele stricte prezente. Ca maestru, personaj superior, omniprezent, care parcă decide prin ficțiunea creată desfășurarea fiecărui episod, Nicole Kidman o interpretează pe Virginia Woolf din Anglia anului 1923, într-un rol câștigător al premiului Academiei. Dornică de a se întoarce în agitata Londra, Virginia are conflicte cu angajații casei, cu soțul (Stephen Dillane), nelăsându-se înțeleasă, având momente profunde de gândire, ignorând mediul din jur și căutând o modalitate de evadare prin nuvela Mrs. Dalloway, pe care o concepe intelectual. Moartea, sacrificiul fiind singurele soluții pe care aceasta le poate propune, cartea ei lasă urme adânci pe viitorul care urmează a veni, Laura Brown (Julianne Moore) regăsindu-se în protagonista operei.
Ne aflăm acum în anul 1951, soția îndeplinindu-și harnică datoriile casnice, arzând în interior, foc vital reflectat în privirile profunde ale actriței. Sufocată de viața constrânsă, neputând a sta în preajma soțului exagerat de atașat și aproape înfricoșată de propriul fiu, Laura, gravidă în luna a patra, își pune sub semnul întrebării înclinările sexuale și rutina zilnică, ba chiar propria viață, fiind la un pas de a renunța la toate acestea.
A treia figură a puzzle-ului o surprinde pe editoarea Clarissa Vaughan (Meryl Streep), aparent îndeplinită, cu o parteneră iubitoare (Allison Janney) și o fiică adoptivă grijulie (Claire Danes) în toiul pregătirii unei petreceri pentru renumitul scriitor Richard Brown (Ed Harris). În nuanțe de gri și nu doar alb ori negru, Clarissa râvnește după aventura amoroasă din tinerețe cu Richard, suferind după anii trecuți și realizând imposibilitatea de a captura clipele pentru o eternitate. Presiunea escaladează, petrecerea devenind un factor decisiv, scriitorul, bolnav de SIDA fiind sătul de chin și Clarissa, având grijă de acesta, devenind martoră la deteriorarea ireversibilă a persoanei adorate.
Iubirea este pusă sub semnul întrebării, devenind poate un simplu pretext pentru realizarea creațiilor, rolul femeii și îngrădirea acestora ca temă principală reușind a se lipsi de polarizare, atmosfera producției nefiind sufocată de discursuri, de subtexte feministe ori politice. Trei narațiuni de viață, trei înlăturări de ore, minute, secunde, independente în sine și în aceași măsură de importante, imposibil de repetat, unice și totuși echivalente în a lor suferință, The Hours creează fantastic într-un plan real, inspirat de evenimente veridice. Figuri nuvelistice devin metafore pentru protagoniști aparținători ai cadrului filmic, o dispersare și categorizare a acestora devenind dificilă, astfel două universuri culminând în același plan, interogând granițele ca atare.
În ciuda construcției complexe, firul narativ nu devine bulversant, încărcătura fiind echilibrat încadrată în cele trei lumi create și conectate prin esența superioară, vizionarea devenind o experiență intelectuală de neuitat.
Articol apărut în ediția print a săptămânalului BanatulAzi din 6 februarie 2020.
R: Stephen Daldry, USA, 2019, 71 minute
Distribuție: Meryl Streep, Nicole Kidman, Julianne Moore